Hanul GABROVENI – BUCUREȘTI
Hanul Gabroveni reprezinta un ansamblu valoros, monument istoric si de arhitectura, reprezentativ. In prezent se afla intr-o stare avansata de degradare si cu foarte multe zone in curs de distrugere sau in pericol de prabusire.
In anul 1977 s-a intomit un Raport de expertiza elaborat pentru C.P.P.C.N. care era proiectantul general al lucrarilor de restaurare. Anterior acestui Raport a fost intocmita si o documentatie privind masurile de interventie urgenta, necesare pentru protejarea si asigurarea stabilitatii zidurilor, arcelor, boltilor si a diferitelor parti de constructie ale Hanului.
In anul 2009 s-a intocmit un Raport de expertiza tehnica , la solicitarea Centrului de Proiecte cuturale – ArCuB, in a carei administrare se afla Cladirea monument istoric Hanul Gabroveni. Scopul il constituia restaurarea constructiei si transformarea ei intr-un centru cultural complex si modern din centrul capitalei. Documentatia astfel intocmita urma sa fie utilizata in vederea lansarii unui concurs de arhitectura pentru Hanul Gabroveni, si anume cel de Centru Cultural.
Hanul Gabroveni cunoscut si sub numele de Pasajul Comercial este mentionat de catre unii istorici fiind ctitorie a lui Constantin Mavrocordat, ridicata in deceniul al 4-lea al secolului XVIIl, (anterior anului 1739).
Planul ansamblului Hanului Gabroveni de forma trapezoidala, este cuprins intre strazile Lipscani si Gabroveni, cu fatade si accese din ambele strazi pe laturile scurte.
Laturile lungi sunt limitate de ziduri de calcan continui, fara accese sau deschidere spre vecinatati. Functional, activitatile hanului se desfasoara ca vedere numai catre curtea interioara, doar zonele de capat (Nord si Sud) avand deschideri (porti de acces si ferestre) si catre exterior, sau spre strada. Curtea interioara lata de ~4,80m si lunga de ~24,60m, a avut initial, pe laturile lungi, constructii parter cu destinatia de pravalii. Ulterior una dintre laturi (cea de Vest) a fost supraetajata.
Corpurile de capat N si S au fost construite de la inceput cu etaj, avand la acest nivel camere de cazare, sau de locuit, iar la parter gangurile de acces (N si S) si incaperi pentru depozite ori alte utilitati.
Exista subsoluri generale pe laturile E, V si N si partial la corpul Sud, unde cercetarile arheologice urmeaza sa continue investigatiile.
Fatada din Str. Lipscani a suferit in timp unele modificari prin largirea golurilor (ferestrelor) de la parter si modificarea celor de la etaj.
Solutia de consolidare are in vedere desfacerea structurii de rezistenta pana la la nivelul planseului de peste parter, cu exceptia fatadelor NORD, SUD, a fatadei spre curtea interioara a corpului VEST si a celor din curtea interioara, paralele cu fatadele principale. Aceasta desfacere a structurii de rezistenta se impune deoarece elementele structurii prezinta deformatii mari in plan vertical pe zone extinse, zidarie friabila si interventii in timp care au modificat schema statica a elementeleor structurale.
Zona care se desface va fi refacuta in sistem de structura de rezistenta usoara, metalica, cu elemente de inchidere din Placocem, iar izolatia termica si fonica va fi asigurata cu vata minerala rigida.
Sistemul constructiv cu Placocem permite placarea acestuia cu decoratiuni – caramida aparenta sau orice alt sistem in care se poate reface ambientul initial al noilor destinatii.
S-a adoptat aceasta solutie pentru etaj, astfel incat incarcarile transmise elementelor structurale existente sa fie cat mai mici posibil, iar efectul indirect din actiuni seismice sa nu duca la cedarea elementelor zidariilor.
